Infrastructură de Mobilitate | Cicloturism
Velo Apuseni — Lot Județul Cluj
Munții Apuseni, județul Cluj
Infrastructură de Mobilitate | Cicloturism
Velo Apuseni — Lot Județul Cluj
Munții Apuseni, județul Cluj
Traseul și contextul său
Proiectul „Velo Apuseni – Amenajare trasee cicloturistice în Munții Apuseni, pe zona Județelor Bihor, Alba, Cluj – Lot Județul Cluj” propune amenajarea unui traseu cicloturistic de 113,27 km, care traversează opt unități administrativ-teritoriale din județul Cluj — Mărgău, Mărișel, Beliș, Rîșca, Călățele, Sâncraiu, Poieni și Săcuieu.
Proiectul face parte dintr-o inițiativă de anvergură mai mare, derulată în asociere între județele Bihor, Cluj și Alba, având ca scop conectarea celor trei județe printr-o rețea unitară de trasee cicloturistice prin Munții Apuseni, în cadrul Componentei 11 – Turism și cultură a PNRR.
Traseul urmează o traiectorie în formă de „C” întors, de la sud-vest la nord-vest, pornind din Munții Gilăului, traversând Depresiunea Huedinului, urcând spre masivul Vlădeasa și încheindu-se în zona Lacului Drăgan.
Parcursul îmbină astfel trei registre de peisaj distincte: relieful montan al Munților Gilăului și al masivului Vlădeasa, cu perspective largi și puncte de belvedere; farmecul rural al satelor tradiționale din Depresiunea Huedinului, cu arhitectură vernaculară și terenuri agricole; și oglinda de apă a Lacului Beliș-Fântânele, care însoțește o bună parte din traseu, oferind o experiență de cicloturism variată — de la coasta muntelui la malul lacului.
Tronsoanele traseului
Pentru o gestionare coerentă a proiectării și a peisajului parcurs, traseul a fost împărțit în cinci tronsoane, fiecare cu specific propriu de relief și vegetație.
Tronsonul 1 — Doda Pilii, Smida, Giurcuța de Sus — se desfășoară integral în zonă de munte, în cadrul Parcului Natural Apuseni (sit Natura 2000), pe versantul nord-vestic al Munților Gilăului, la altitudini de peste 1.100 m. Cătunul Smida se află pe malul lacului Beliș-Fântânele, la coada Someșului Cald, iar acest tronson include segmentul de traversare a lacului până la baraj, unul dintre cele mai spectaculoase fragmente ale întregului traseu.
Tronsonul 2 — Mărișel, Beliș, Dealu Negru, Văleni, Călata — pornește de la baza pârtiei de schi din Mărișel, urmează valea Someșului Cald până la barajul Beliș-Fântânele — punct de belvedere major asupra lacului — traversează satul Beliș, ocolește prin pădure spre Mănăstirea Râșca, apoi urcă pe coama Dealului Negru, unde peisajul devine mai domol, cu vegetație diversificată și priveliști asupra crestelor muntoase. Tronsonul se încheie în zona antropizată dintre Călata și Sâncraiu.
Tronsonul 3 — Sâncraiu, Brăișoru, Morlaca, Bologa — traversează un relief de deal cu specific agricol și pășuni, cu păduri de foioase și pâlcuri de conifere, pante line și diferențe de nivel mici, permițând piste pe distanțe lungi fără impedimente majore de relief.
La Sâncraiu, pistele propuse se conectează cu pista de biciclete deja amenajată pe traseul fostei căi ferate a Mocăniței Huedin–Sâncraiu–Călățele, în lungime de aproximativ 12,2 km, al cărei ultim segment, cel dinspre Călățele, a fost finalizat și inaugurat în august 2025 — asigurând astfel o legătură directă și deja funcțională cu orașul Huedin.
Tronsonul 4 — Săcuieu, Rogojel — urcă spre Muntele Vlădeasa, racordându-se la proiectul existent de pistă velo din Munții Vlădeasa care ajunge la cabana omonimă. Zona se află în Parcul Natural Apuseni și găzduiește unul dintre puținele exemplare de Sequoia gigantea din România, la Rogojel, una dintre principalele atracții turistice locale.
Tronsonul 5 — Tranișu, Lunca Vișagului — continuă spre satul de munte Tranișu, situat între Valea Drăganului și Lunca Vișagului, cu un peisaj pitoresc, puternic rural, unde intervenția antropică este minimă și pășunile alternează cu pâlcuri de pădure de fag. Tronsonul, și odată cu el întregul traseu pe teritoriul județului Cluj, se încheie în proximitatea Barajului Drăgan, într-un punct de belvedere care oferă o priveliște de ansamblu asupra lacului de acumulare — un final simbolic pentru parcurs, înainte de racordul cu tronsonul continuat pe teritoriul județului Bihor.
Rute culturale și gastronomice
Traseul se suprapune și se conectează cu o serie de rute culturale și gastronomice existente sau propuse la nivel regional, printre care Traseul gastronomic Țara Călatei — care leagă localitățile Călățele, Poieni, Sâncraiu și Săcuieu, punctând tradițiile culinare locale — precum și obiective cultural-turistice precum Castrul roman de la Bologa (cu reconstruirea propusă a Porții Praetoria) și Cetatea Bologa.
De asemenea, traseul se suprapune parțial cu rutele naționale Velo Carpatica și Velo Râuri, integrându-se astfel într-o rețea mai amplă de cicloturism la nivel național.
Legătura cu județele Alba și Bihor
Ca segment al proiectului de anvergură „Velo Apuseni”, lotul Cluj este proiectat să se conecteze direct cu tronsoanele desfășurate pe teritoriul județelor vecine. Spre județul Bihor, conexiunea se realizează în două puncte: pe DJ763, la limita dintre cele două județe, printr-un pod existent, și printr-un drum forestier care pornește din DC128A, în proximitatea localității Smida, tot printr-un pod existent la limita administrativă.
Capătul traseului pe teritoriul județului Cluj se leagă mai departe de tronsonul din Bihor pe drumul județean 108K, în proximitatea Barajului Drăgan-Floroiu. Spre județul Alba, traseul se racordează dinspre Poiana Horea către Smida și Beliș.
Amenajările adiacente traseului
De-a lungul celor cinci tronsoane sunt propuse amenajări complementare menite să susțină experiența cicloturistică: 6 popasuri cu refugiu (structuri închise, cu spațiu de adăpost, grup sanitar și zonă exterioară pentru relaxare și întreținerea bicicletelor) și 21 de popasuri simple de odihnă, amplasate în punctele cu valoare peisagistică ridicată — puncte de belvedere, platouri ușor de amenajat fără intervenții majore asupra reliefului, sau zone ferite de trafic, cu vegetație specifică muntelui.
Un rol special în amenajare îl au cele trei debarcadere propuse pentru accesul pe Lacul Beliș-Fântânele — la Giurcuța de Sus (tronsonul 1), la Beliș și la Rîșca (tronsonul 2) — care permit o legătură pe apă între cele două maluri ale lacului, completând traseul terestru cu un segment de traversare nautică și valorificând astfel unul dintre cele mai valoroase fragmente de peisaj ale întregului parcurs, acolo unde muntele se îmbină cu apa.
Traseul este deservit de 11 parcări amenajate în puncte-cheie de-a lungul celor cinci tronsoane — la Giurcuța de Sus și Smida (tronsonul 1), la Rîșca, Beliș, Mănăstirea Rîșca și Călata (tronsonul 2), la Sâncraiu și Bologa (tronsonul 3), la Săcuieu și Rogojel (tronsonul 4) și la Lunca Vișagului (tronsonul 5) — dimensionate diferit în funcție de afluența preconizată, cu locuri dedicate pentru biciclete și autoturisme, statii de încărcare electrică și locuri rezervate persoanelor cu dizabilități.
Soluția de amenajare a pistei variază în funcție de contextul traversat. Pe segmentul aflat în aria naturală protejată, atât pista propriu-zisă, cât și parcările adiacente sunt realizate predominant din macadam permeabil, soluție puțin invazivă și adecvată statutului de sit Natura 2000.
În vecinătatea localităților cu populație mai densă — precum Sâncraiu, Morlaca sau Bologa — s-a optat pentru amenajarea pistei adiacent drumurilor carosabile existente, iar pe anumite segmente, unde spațiul disponibil nu permite separarea circulațiilor, traseul se suprapune direct peste circulația auto, tip „shared space”, caz în care se impun indicatoare de limitare a vitezei pentru autovehicule. Piatra cubică este rezervată exclusiv parcărilor intens circulate, cu deschidere spre drumuri naționale și activități publice.
Indici
LUNGIME TRASEU
113,27 km / km
UAT-URI TRAVERSATE
8 (Mărgău, Mărișel, Beliș, Rîșca, Călățele, Sâncraiu, Poieni, Săcuieu)
TRONSOANE
5
POPASURI DE REFUGIU
6
POPASURI DE ODIHNĂ
21
DEBARCARE
3 (Giurcuța de Sus, Beliș, Rîșca)
PARCĂRI AMENAJATE
11
PUNCTE DE INFORMARE VELO
1
Credite
AMPLASAMENT/LOCALIZARE
Munții Apuseni, județul Cluj (Munții Gilăului – Depresiunea Huedinului – Masivul Vlădeasa – Lacul Drăgan)
TITULARUL INVESTIȚIEI
Consiliul Județean Cluj (proiect în asociere cu județele Bihor și Alba)
DENUMIREA PROIECTULUI
Velo Apuseni – Amenajare trasee cicloturistice în Munții Apuseni, pe zona Județelor Bihor, Alba, Cluj – Lot Județul Cluj
FINANȚARE
PNRR, Componenta 11 – Turism și cultură
FAZĂ
S.F. + D.T.A.C. + D.T.A.D
PROIECTANT GENERAL
K&K Studio de Proiectare S.R.L.
ȘEF DE PROIECT
arh. Kulcsár Iulia
ECHIPA DE PROIECTARE
arh. Kulcsár András Levente; arh. Moiș Krisztina Gabriella; arh. Rațiu Bianca; arh. Tudor Dorian; arh. Amaya-Quer-Mates Irina; arh. stag. Laczko Kata, Crișan Carla-Maria, Dan Ioana, Seușan Daria, Nistea Diana
PEISAGISTICĂ
BALSIM S.R.L. — peisagist Cosma Simina; peisagist Boanca Păunița; peisagist Dâmbean Andreea
DRUMURI
S.C. Construct C.D.P. S.R.L.
STRUCTURĂ
Moebius Online S.R.L.
INSTALAȚII
S.C. CSP Proiect Line S.R.L.
Proiecte similare
Zona de Recreere Gheorghe Dima Vest, Cluj-Napoca
Centrul Civic al municipiului Târgu Jiu ocupă o poziție unică în raport cu Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO — nu ca un spațiu adiacent sau conex, ci ca parte integrantă a axei urbane pe care Brâncuși a conceput-o în 1937–1938 ca pe un traseu memorial continuu. Calea Eroilor traversează centrul civic, leagă Grădina Publică…
Modernizare și reabilitare zonă pietonală a Centrului Civic, Târgu Jiu
Centrul Civic al municipiului Târgu Jiu ocupă o poziție unică în raport cu Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO — nu ca un spațiu adiacent sau conex, ci ca parte integrantă a axei urbane pe care Brâncuși a conceput-o în 1937–1938 ca pe un traseu memorial continuu. Calea Eroilor traversează centrul civic, leagă Grădina Publică…
Amenajare peisagistică a Grădinii Publice din cadrul zonei protejate a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, Târgu Jiu
Grădina Publică (Parcul Central „Constantin Brâncuși”) din Târgu Jiu este unul dintre cele mai valoroase și mai complexe spații verzi istorice din România — un parc clasat monument istoric (GJ-III-s-B-09463) care adăpostește, în interiorul său, trei dintre cele patru opere litice ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” creat de Constantin Brâncuși în 1937–1938: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor…
Începe un proiect
De la evaluarea inițială a unui monument istoric până la ultimele detalii ale unui proiect de arhitectură sau urbanism, echipa K&K vă poate ghida prin fiecare etapă. Spuneți-ne despre proiectul dumneavoastră.


