Clădirea și contextul său

Ansamblul Mănăstirii Franciscanilor din Gherla, de pe strada Bobâlna nr. 8, se află în interiorul centrului istoric protejat al orașului și este clasat monument istoric grupa B, cu codurile LMI CJ-II-m-B-07641.01 pentru biserică și CJ-II-m-B-07641.02 pentru claustru — un etalon al arhitecturii baroce transilvănene de secol XVIII.

Biserica are o compoziție clasică de mănăstire orășenească, cu axa longitudinală est-vest, absida orientată spre est și o planimetrie centrală, simetrică, de factură barocă: nava, acoperită cu o calotă boemă sprijinită pe stâlpi angajați masivi, se îngustează spre corul mai scund, flancat la nord de o fostă casă de scară în spirală, de sacristie și de o capelă mică, iar la sud de capela Loretto, fondată în 1760 de Bogdan Laszloffy. Sub cor și spațiile anexe se află cripta, cu zeci de morminte din secolul al XIX-lea.

Intervenția

Intervenția a pornit de la consolidarea structurală — îndepărtarea integrală a tencuielilor compromise și refacerea lor după rețete clasice, tratarea fisurilor prin rețeseri, plombări și armări în rosturi orizontale, centuri din fibră de carbon, subzidiri parțiale ale corpurilor adosate bisericii și consolidarea bolților prin împănare, injectare și stabilizarea picturilor murale desprinse. La șarpantă, materialul lemnos degradat biologic a fost înlocuit, elementele suprasolicitate au fost consolidate cu tuburi de carbon, iar grinzi noi din lemn, dispuse orizontal, preiau forțele de întindere rezultate din corzile tăiate ale arcului istoric; învelitoarea nouă este din țiglă și tinichigerie din tablă de cupru.

La interior au fost restaurate cele patru altare și altarul principal, picturile murale baroce — unele reconstituite parțial, acolo unde degradarea era avansată — mobilierul de lemn și obiectele liturgice, inclusiv prețiosul mobilier de sacristie din 1767; piesele grav deteriorate au fost înlocuite cu altele noi, integrate armonios.